Odata cu finalul liceului, un autocar (de la Pris-Com :D ) plin cu elevi din doua clase si cu profesorii care au vrut sa ne insoteasca a pornit spre Vatra Dornei pentru "a ne rupe capurile" in stil de banchet. S-au facut mii de poze. Si NU cred ca exagerez. Cu siguranta colegii mei nu au auzit ideea adusa de initiatorii Non-Photography Day (www.nonphotography.com), dar nu conteaza. Eu ii iubesc si asa! :D
Da' daca tot veni vorba, ca tot ii povesteam Lorenei azi(sau ieri?!) despre aceasta miscare. Ei ne invita sa nu mai facem poze asa dupa instict, ba chiar proclama si o zi - 17 iulie ca o zi in care sa nu facem deloc poze. Ideea din spatele miscarii e impotriva bonbardarii cu mii de poze care nu ne spun nimic. Atunci cand vezi ceva frumos, deosebit, care ti-a starnit atentia, ti-a miscat o antenutza, tinzi sa pui mana pe camera din simplu motiv ca o sa mai doresti sa revezi momomentul, ba mai mult vrei sa-l mai arati si la altcineva. E bine sa faci asa in unele situatii, dar nu mereu! Sustinatorii sunt de parere ca prin acest instict pierdem farmecul momentului, iar atunci cand ne uitam la poza nu ne amintim nimic despre acel moment, acel obiect, pentra ca eram prea ocupati cu fotografierea lui. Eu de exemplu cand am ajuns acasa aveam pe camera doar patru poze. Au pozat colegii orice chestie ce trezea acel impuls de a face poze neintrerupt, deci ce rost mai avea sa pierd si eu vremea. Ei au pozat, eu am savurat momentele... adica am trait la maximum betia de 3 zile.
Am facut o selectie SERIOASA si am pus mai jos cateva...
(a patra era tot cu ATV-ul inchiriat
de astia.la fel de nereusita)
eu fac poze in momentele cheie si nu numai k sa le pot impartasi cu aia de n-au fost acolo. sper sa nu-mi rapeasca prea mult bucuria momentului :P
RăspundețiȘtergereda nu ziceam de tine geoge :-w
RăspundețiȘtergereeu vbeam de ideea celor de la non photography day. si au dreptate. nu ziceam de astia care STIM.:D