Electrofish. da.
pai...evident ca am ajuns si am si intrat prima. numai staff-ul era pe acolo.
se faceau repetitii, probe, etc.
muzica deja, numai din repetitii, era ok. era imposibil sa nu te simti bine.
incepuse si lumea sa vina, analizau, comentau, erau curiosi cum va fi.
totul a fost destul de linistit pana cand pe scena a aparut...Birdy Nam Nam. atunci practic a inceput totul.
fara nici o ezitare au spus: “buna seara
sunetul impecabil, spectacolul nemapomenit de lumini si proiectile i-au pus pe toti in miscare.
efectiv nu puteai sa nu te misti.
la un moment dat zambeam ca pana si cei de la paza incepusera sa se miste.
cand incepeau o noua melodie, inca se mai auzeau aplauzele pentru cea de dinainte.
cred ca au fost cu mult peste asteptarile tuturor. peste ale mele cu siguranta au fost.
dar...venise si momentul sa plece, urcand astfel pe scena Audio Bullys.
sincera sa fiu, eu nu stiam nimic de ei. cand au inceput, am inteles si de ce.
dupa apogeul Birdy Nam Nam, nou venitii au fost o mare dezamagire. pentru mine cel putin.
nu cred ca pot explica mai bine si mai simplu decat atat: parca era house cu versuri.
am avut noroc cu totii cred ca primii au fost Birdy Nam Nam.
dar, trecand peste asta, toti ceilalti care s-au suit pe scena si au mixat, au facut-o cu profesionalism si pot spune chiar si cu suflet.
intradevar, electrofish, a reusit sa imi intreaca atat mie, cat si spectatorilor, asteptarile.
bravo lor.
felicitari.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
păreri