Insomnie de vara(de pe blogul lui Froggu)
Froggu: "Constientizez ca te intreb de prea multe ori ce faci. Nu o fac din lipsa de ocupatie, doar dintr-o simpla dorinta. O marchez cu o bulina verde. (...) E imposibil sa pierzi vremea. Asa. Sunt lucruri pe care imi place sa le las neterminate. La fel, din aceeasi simpla dorinta, si nu din inconstienta sau iresponsabilitate. E marcat cu o bulina rosie. " - e genial textul. E scris de prietena mea, Alexandra (Stiu ca nu ti-am zis decat o data asa. E scris de Froggu, oameni nestiutori ce sunteti!), sa nu spuneti ca nu va place ca va sterg comentul pentru ca stiu ca daca o ziceti o faceti din ciuda. Nu are cum sa nu-ti placa.
"Ma prabuseste gandul ca e prea cald. Imi simt corpul trepidand in urma vibratiilor.
Am inceput sa am insomnii. De fiecare data cand visele in traverseaza genele, nu reusesc sa ma adun. Pentru un moment visez copii, case, visez ca mi-am regasit copilaria. Si dintr-o data deschid ochii. Ceasul imi arata ca nu au trecut decat 3 minute de la ultima rasuflare. Inchid ochii din nou. Nu imi doresc sa fiu bogata, ca altii. Eu sunt un om simplu. Am dorinte ciudate. Unii oameni ar putea sa creada despre mine sau nu. Nimicuri. Boala de care sufar, insomnia, ma face sa imi iau viata de la un capat la celalalt si sa o intorc pe toate partile. Nu ma intreb ce va fi maine, dar ma agit gandindu-ma la imprecizie. Imi place minutiosul. De obicei imi cataloghez faptele in urma unei astfel de meditatii profunde. Sunt momente cand nici eu nu stiu ce spun. Constientizez ca te intreb de prea multe ori ce faci. Nu o fac din lipsa de ocupatie, doar dintr-o simpla dorinta. O marchez cu o bulina verde. E la necunoscut acolo, pentru ca nu pot sa dau o explicatie concreta.
Deschid ochii din nou. Acelasi ceas imi arata trecerea timpului cu inca 4 minute. Am inceput sa visez. Iar. Ti-am zis ca nu pot sa dorm. Nici macar nu pot sa imi fac mintea sa leneveasca. Este prea mult. Nu imi doresc decat o noapte linistita, in care sa ma rup de tine, de tot. M-am obisnuit cumva cu ideea ca lumea paralela pe care mi-am dorit sa o construiesc (de atata timp), mi-a fost furata de niste oameni. Altii. Niciodata nu sunt aceiasi. Boala mea ma ajuta sa analizez oamenii. Profund. Imi place sa le gasesc defecte. E fascinant cum poti sa gasesti altele, si altele, si altele, pana cand te plictisesti si iti cauti o alta preocupatie. Probabil nu la fel de productiva, dar totusi la fel de interesanta. E imposibil sa pierzi vremea. Asa. Sunt lucruri pe care imi place sa le las neterminate. La fel, din aceeasi simpla dorinta, si nu din inconstienta sau iresponsabilitate. E marcat cu o bulina rosie.
Imi este distrusa culoarea pregnanta a mainilor. Nu pot sa imi dau seama cum. Am inceput sa tastez. Cred ca e vremea sa deschid ochii din nou si sa ma asez pe balcon sa privesc rasaritul. E vechea mea pasiune. Am gasit-o prafuita intr-un sertar. M-am gandit sa o spal putin si sa ii fac cunostinta cu lumea. Cu mine….
E determinata de aceeasi insomnie de vara."
Link:http://simpatizezciupercute.wordpress.com/
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
păreri