În fiecare zi
mă gândesc cum aş putea să alerg
atât de tare, cu atâta voinţă încât
sa ajung
într-o atmosferă marcantă
nu se întâmplă nimic
fetiţa timidă desenează
cu blush în obraji
împărăţii pe trotuar
în care crede
cu tocul rupt
îmi aleg microbii
şi simt că sunt cea mai bună prietenă
şi fiecare parfum din viaţa mea
în care am avut încredere în care am crezut
mă alungă
departe
şi caut fiecare urmă
care ar putea să-mi amintească de mine
şi caut fiecare amprentă, fiecare aparenţă
fiecare fir şaten
prin fiecare timp imposibil de calculat
şi încerc să te fac să mă faci să plâng
dar halatul tău fin îmi distrage atenţia
şi locuiesc goală
într-un balansoar al vârstei
sau mă întind goală în iarbă
cu tot cu picioarele mele albe
şi aştept să mi se urce sângele la cap
în fiecare dimineaţă.
*poza de pe superstock
*poem Corina Cozma -all rights reserved-
duminică, ianuarie 11, 2009
cu dragoste - Corina Cozma
Etichete:
Corina Cozma,
literatura,
poezie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
păreri