gândurile mele ating
geamul și se formează
un abur peste care scriu
dragoste
încordat
ca și cum aș scrie
ură
îți stăpânești balansul
într-o lume
prin care sugi tot
și oferi verdicte
conținutului
comanzi cafea
ridici mâna ridici cana și privești în gol
prin cană, prin conținutul cănii
cum perspectivele se clatină
balansându-se usor în inimi aproape prezente
cu tine
o cană după care te cobori
în adevăr
ca într-un gând negru pe fundul cărnii
din care ești creat
ca un apus la marginea orașului în care nu crezi
totu mega urban si delăsător
te completează
un dans chinuit și bolnav
un dans chinuit și bolnav
se aude viața pe vynil
și tremuri
în tempouri ude
epoca jazz-ului vampiresc
și-al gangsterilor digitali
în care se ascultă notele în funcție de pulsul
din obraji
în care ne mai fierbem
încă
ce-a mai rămas din răbdare?
e vorba de substanță
și de efectul pe care aceasta îl are asupra corpului
e un amalgam de respirații
într-o întunecime glorioasă
se scurg cugete prin vuituri
și zgomotul zgârie aproape fizic
orice ureche trecută pe aici
tânără frumoasă
oprită în timp
te văd
ca un spațiu în care ar trebui sa-mi dau ultima suflare
anii se îndreaptă spre margini
și dinspre margini mă strigi
mă îngustezi
până nu voi mai fi aici
eu nu sunt aici
foamea de oase se simte se vede
eu nu sunt aici
foamea de oase
se simte
se vede
eu sunt aici
...tuturor celor care au avut pe cineva apropiat și l-au pierdut.
vineri, martie 26, 2010
Eclipsă (eu sunt aici)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
păreri