Interschimbând voci adiţionale unui câmp vital de nuferi,
iarba verde şi pogoare numărate, zbor de fluturi,
cântul cucului în plop mestecându-i florile
şi-un alt cânt duios, de mort, înghiţind pilulele.
stau şi mestec mii de gânduri, de războaie şi furtuni
zumzăind sub felinare râurile de minuni,
mulţumindu-mi că şi astăzi să-nroşesc am evitat
şi trăgând în piept mizeria demnă de vomitat -
putoarea umană, vândută la suprapreţ.
luni, ianuarie 26, 2009
Senilitate emotionala
Etichete:
corasla,
literatura,
meta cognitiv,
poezie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mai mult rap decat lirism
RăspundețiȘtergererzv
n-am sa-mi sustin niciodata vreo opera zicand ca e buna sau nu. :) din moment ce am facut un post aici consider ca e ceva ce-mi place.
RăspundețiȘtergeree doar una dintre poeziile scrise de mine. poate altele sunt mai lirice decat asta. in timp o sa-ti poti da cu parerea si in privinta lor...
n-am zis-o ca afront, e ok
RăspundețiȘtergeredar as asculta asta mai degraba ca rapuiala gen kazi ploae.
rzv.