la fiecare două minute o stradă respiră
şi tu nu ştii
de-aia ţi se pare ridicol că nu ţi-au zis asta la şcoală
nu te-ai gândit că poţi simţi printre degete
glezne exacte
aruncate lent
unde măturătorii nu ajung
găseşti amintiri urâte ca nişte şlapi prăfuiţi
pe care toţi refuză să-i încalţe
iar şi iar
trăind la nesfârşit acelaşi trecut poros în care se prind tot felul de nimicuri
şi nu mai ai aer
şi tu nu ştii
de-aia ţi se pare ridicol că nu ţi-au zis asta la şcoală
nu te-ai gândit că poţi simţi printre degete
glezne exacte
aruncate lent
unde măturătorii nu ajung
găseşti amintiri urâte ca nişte şlapi prăfuiţi
pe care toţi refuză să-i încalţe
iar şi iar
trăind la nesfârşit acelaşi trecut poros în care se prind tot felul de nimicuri
şi nu mai ai aer
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
păreri